Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al ALRO S.A., a vorbit, într-un interviu pentru Financial Intelligence, despre punctul în care se află astăzi Europa în contextul în care războiul din Ucraina a resetat prioritățile, pactul verde își arată limitele, noua politică tarifară a administrației Trump determină schimbări de planuri, iar obiectivele asumate prin PNRR necesită modificări.
„Prima direcție este că nu trebuie să distrugem valoare. Ce am făcut trebuie să păstrăm, să integrăm mai bine în sistem”, a afirmat Năstase. Ce ar putea face România, în opinia președintelui ALRO, este să exploateze ocazia de a-și integra industria în noul context, specializându-se pe segmene în care există tradiție și capacitate industrială.
„Tot ce am construit trebuie să consolidăm și să facem să intre mai bine în sistem”
Apelurile jucătorilor importanți din industria europeană pentru ca la nivelul Uniunii Europene să fie adoptate măsuri care să restabilească competitivitatea și să asigure viitorul industrial al continentului pare că încep, încet, încet, să dea roade. Se conturează, spune Năstase, o nouă doctrină economică a blocului european.
„Recent, am fost la o întâlnire a Consiliului Investitorilor Străini, organizată sub auspiciile Președinției României, și l-am auzit pe domnul președinte interimar Ilie Bolojan folosind o sintagmă care îmi place – a vorbit de „realism economic” care pare să devină un contur al unei noi doctrine economice a blocului european. Conceptul de „realism economic” are foarte mult sens. În momentul de față există o decuplare între autoritățile legislative, adică Parlamentul European, de reglementare, și aici mă refer la Comisia Europeană, și de decizie, adică la nivelul Consiliului European, și ceea ce se întâmplă în realitatea noastră de zi cu zi”, a declarat Năstase, pentru sursa citată.
Pe lângă această decuplare, a explicat Năstase, se manifestă și o „lipsă de comunicare între instituții”.
„De exemplu, Comisia Europeană negociază acord de liber schimb cu Orientul Mijlociu, care este exportator de aluminiu, produs cu energie din gaz natural care poluează. Am ridicat această problemă la Bruxelles – noi producem aluminiu în Europa și ne conformăm, am făcut investiții ca să fim verzi, iar voi faceți acord de liber schimb cu Orientul Mijlociu ca să își aducă în Europa aluminiul fără taxe? Care este logica? Şi am constatat că DG Trade din Comisie nu a comunicat cu DG Trade din Parlamentul European. Este o lipsă de comunicare între instituțiile de la nivel european”, a declarat președintele ALRO.
Cu toate acestea, se observă tendința ca obiectivele „verzi” pe care s-a pedalat multă vreme să fie înlocuite. Nu trebuie luate decizii în grabă și nu trebuie să distrugem ce am construit, subliniază Năstase, pentru că s-a investit enorm în energia verde, „nedispecerizabilă, greu de băgat în sistem”, însă și mai rău ar fi să cădem în capcana de a distruge ce s-a realizat.
„De exemplu este un partid în Germania care a spus că trebuie să fie eliminate toate morile de vânt și toate panourile fotovoltaice. Nu este bine. Nu trebuie să lăsăm pendulul să se ducă în partea cealaltă și să distrugem tot ce am construit. Ce putem să facem? Eu cred că tot ce am construit trebuie să consolidăm și să facem să intre mai bine în sistem”, a spus Năstase.
Totodată, anumite măsuri discutate anterior ar trebui anulate, crede Năstase. „De exemplu, măsura de a scoate nuclearul din sistem, cazul Germaniei și presiunile care se făceau la adresa Franței să închidă capacităţi trebuie să dispară, pentru că nu are legătură cu nimic, nici măcar cu ideologia, cu talibanii verzi. N-are legătură pentru că e carbon free. Dar există altă problemă. Dacă vrei să dai drumul acum la centralele nucleare din Germania, ele trebuie, pe românește vorbind, “iscirizate”, adică trebuie să se facă verificări de siguranță, trebuie să vadă dacă utilajele, agregatele care au fost puse în conservare funcționează la parametri corecți, dacă specialiștii mai sunt acolo sau au migrat spre alte domenii”, a explicat președintele ALRO.
Năstase a ridicat și problema interconexiunilor, explicând că pe harta rețelei de infrastructuri energetice europene se observă densitate în vest și lipsă de densitate în est, ceea ce face ca energia să nu se poată mișca fără opreliști între est și vest, astfel ajungându-se la prețuri foarte mari deși vorbim de o piață interconectată.
„Am aruncat fonduri pe tot soiul de prostii”
Lipsa fondurilor va fi o altă limitare în anii care vor veni, crede Năstase, prin urmare s-ar impune o realocare și o renunțare la inițiativele ineficiente.
„Am aruncat fonduri pe tot soiul de prostii. Opinia mea este că trebuie abandonate niște iniţiative despre care se știe că sunt ineficiente din punct de vedere economic, cum ar fi hidrogenul. Eu vă spun că hidrogen nu se va face, în ciuda tuturor strategiilor”, a punctat Năstase, explicând care sunt costurile și care este randamentul și insistând că prioritățile la nivel european acum sunt altele.
„Eu cred că, acum, prioritățile la nivel de Comisie Europeană sunt altele, iar statele membre nu mai sunt dispuse să arunce bani pe hidrogen, în condițiile în care nu avem gloanțe, tunuri și pulberi”, a adăugat Năstase.
Din aceeași categorie de invesitiții ineficiente face parte și captarea carbonului, în care se pompează fonduri din anii 2000 fără rezultate economice palpabile, a apreciat Năstase
„Dacă se poate face fără subvenții, este ok din punctul meu de vedere. Dar nu ne ajută la nimic, nu aduce valoare economică. Eu cred că trebuie să terminăm cu ideologia că noi trebuie să salvăm clima. Dacă ne uităm pe harta poluării, Europa este super mică, sub 10%, în timp ce restul lumii poluează în devălmășie. Nu are sens să mai aruncăm bani aiurea în tramvai că nu mai avem”, a mai spus Marian Năstase.
Banii din PNRR neaccesați și cum am putea să-i investim în noul domeniu devenit prioritar
Întrebat cum recuperăm banii din PNRR, Marian Năstase a explicat că în situații similare sunt și alte state care au rămas în urmă cu implementarea și care „presează cum presăm și noi să se prelungească termenele cu un an-doi, pentru că acestea expiră în 2027”.
Mai important este însă faptul că realitățile de astăzi sunt altele decât cele din momentul conceperii PNRR, iar renegocierea ar putea avea două componente.
„Dacă există risc să pierdem niște bani, în primul rând negociem noi termene ca să putem să implementăm jaloanele respective. Mergem transparent la Bruxelles și cerem renegocierea, cu argumente solide, comisiei care se ocupă de PNRR, cea condusă de doamna Celine Gauer. Din experiența mea cu Comisia, dacă ai are argumente, Comisia nu spune nu”, a spus Năstase.
O altă modalitate de a recupera banii alocați României pe care nu am reușit să-i atragem este aceea de a solicita folosirea lor în alte domenii devenite între timp prioritare, iar apărarea a devenit o proritate, în contextul războiului din Ucraina.
„Dar mai există şi o altă modalitate de recuperare a banilor. Dacă sunt sume pe care nu mai putem să le accesăm, personal cred că autoritățile trebuie să spună Comisiei că acestea sunt deja alocate României şi să ne lase să le folosim în alte părți. Hai să nu pierdem banii. Poate avem proiecte pe care putem să-i luăm. Aş da ca exemplu finanțarea Armatei care a devenit o prioritate la nivel european. Putem cere Comisiei banii ca să ne finanţăm armata. Războiul din Ucraina a resetat prioritățile la nivelul Uniunii Europene. Apărarea comună a devenit un obiectiv clar, iar capacitatea statelor membre de a produce, furniza și coopera în materie de echipamente militare este esențială”, a explicat Năstase.
„Preocuparea la nivel european ar trebui să fie cum organizăm un sistem coordonat de interacțiune între armatele naționale”
România dispune de aproximativ 160 de firme autorizate în industria de apărare, dintre care cele mai multe sunt private, iar asta înseamnă capacitate, experiență și un potențial imens de dezvoltare. „De exemplu, compania Alro are deja autorizație în domeniu și furnizează produse companiilor private care contribuie, mai departe, la lanțurile europene de producție pentru obuziere, tancuri, drone sau sisteme aeriene. Eu nu cred că se va face întâi o armată europeană și după aceea o armată națională, ci invers, se vor face întâi armatele naţionale. Preocuparea la nivel european ar trebui să fie cum organizăm un sistem coordonat de interacțiune între armatele naționale, astfel încât să poată fi, la nivel european, operativ, o forță militară”, a mai spus președintele ALRO.
România ar trebui să evite capcana autosuficienței, renunțând la modelul trecut „fabricăm tot” și concentrându-se pe acele segmente „unde avem tradiție și capacitate industrială: pulberi, muniție ușoară, componente standardizate”. Nu va putea să producă cu succes rachete, în schimb poate fabrica pulberi, arme ușoare și muniție, domeniii în care există tradiție.
„Este mult mai bine să investești în fabrici de consumabile, vei avea tot timpul piață pentru așa ceva. Trebuie ca standardul să fie omogen, gen standard NATO sau european, ca să ai interoperabilitate şi să vinzi în alte ţări. Dacă vrem să ne pregătim pentru un potențial război, există nişte principii simple, trebuie să știm ce vrem să facem. (…) Într-un moment în care Europa caută soluții rapide și eficiente pentru întărirea capacităților de apărare, România ar putea veni cu o propunere coerentă: redirecționarea fondurilor europene nefolosite către un domeniu unde utilitatea este certă, iar potențialul – uriaș”, a mai spus Năstase în interviul pentru Financial Intelligence.