Generalul Mihai Caraman, unul dintre cei mai faimoși spioni ai lumii, care a penetrat NATO în anii 50-60 ai secolului trecut, a murit la vârsta de 96 de ani, informează G4Media. Caraman, un adevărat „Agent 007” al secolului XX, a stârnit un scandal internațional când a reușit să racoleze mai mulți angajați NATO, cu ajutorul cărora a obținut informații și documente secrete ale Alianței Nord-Atlantice. Informațiile obținute de Caraman ajungeau și la KGB. De fapt, Mihai Caraman a fost singurul ofițer român decorat de KGB pentru operațiunile sale împotriva NATO!
Generalul Mihai Caraman a fost șeful rezidenței de spionaj a României la Paris între 1958 și 1968, perioadă în care a organizat și a condus așa-numita rețea ”Caraman”, care a sustras și adus în țară o cantitate apreciabilă de documente de la cartierul general al NATO, activitatea Alianței fiind considerabil afectată, relatează adevarul.ro.
A fost cea mai mare lovitură dată Organizaţiei Nord-Atlantice şi a rămas una dintre cele mai cunoscute şi mai enigmatice misiuni de spionaj în care a fost implicată România. Mihai Caraman este unul dintre cei mai mari spioni din istoria Intelligence-ului românesc.
A murit generalul Mihai Caraman, spionul care a penetrat NATO în anii 60. NATO a cerut înlăturarea lui Caraman din fruntea SIE, după Revoluție
Informațiile obținute atunci de Caraman pentru Securitate (poliția politică a regimului comunist) erau date mai departe serviciului secret rus, temutul KGB, potrivit unui material biografic publicat pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. După ce breșa de securitate NATO a fost descoperită, Caraman a fost expulzat de autoritățile franceze și și-a continuat cariera în Securitatea internă. A fost însă decorat de KGB, fiind singurul român din Securitate care a obținut o astfel de recunoaștere.
El a revenit în prim-plan în 1990, imediat după Revoluția anticomunistă, când a fost reactivat cu acelaşi grad şi numit în funcţia de ministru-adjunct al Apărării şi şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (20 ian. – 20 aug. 1990), apoi director al Serviciului Român de Informaţii Externe (20 aug. 1990 – 9 apr. 1992); consilier al directorului Serviciului Român de Informaţii Externe (apr. – sept. 1992).
A fost înlăturat din funcţia de şef al SIE în urma presiunilor făcute de secretarul general al NATO, Manfred Worner, care nu a acceptat dialogul cu spionul care penetrase NATO. Neavând încotro, președintele Ion Iliescu l-a pensionat pe Caraman, nu înainte de a-l înainta la gradul de general.
A căutat presupusele conturi bancare secrete ale familiei Ceauşescu
Mihai Caraman a fost trecut în 1979 în rezervă, după defectarea generalului Ion Mihai Pacepa.
După ani de marginalizare, Mihai Caraman a revenit în atenţia publicului abia în ianuarie 1990, când guvernul postdecembrist al lui Petre Roman l-a numit, iniţial, adjunct al ministrului Apărării, iar apoi director la Serviciului de Informaţii Externe, așa cum am menționat mai sus. Din această postură, Mihai Caraman a mai încercat ceva: să caute presupusele conturi bancare secrete ale familiei Ceauşescu, în timpul Guvernului Roman.
Imediat după Revoluţie, s-a demarat așadar un proces de căutare a presupuselor conturi bancare secrete ale familiei Ceauşescu. A fost angajată o echipă internaţională, care a ajuns până la Banca Română de Comerţ Exterior, unde porţile au rămas ferecate. Totul, la dorinţa guvernului român, condus de Petre Roman, şi la intervenţia lui Mihai Caraman.
În 1990, după numai câteva luni, guvernul rezilia contractul cu experţii străini, motivând incompetenţa lor. N-au găsit nimic pentru că probabil nici nu ştiau să caute, nici nu era nimic de găsit, dar la BRCE nu intrau. Mihai Caraman a rămas în istorie drept unul dintre cei mai buni spioni ai lumii în secolul XX, fiind „stafia” care a bântuit NATO timp de 11 ani.
euroolteniainfo.com
