Președintele Consiliului de Administrație al ALRO Slatina, Marian Năstase, a vorbit – într-un amplu interviu pentru Financial Intelligence în care s-au abordat de asemenea teme precum provocările prin care marile industrii au trecut în ultimii ani și oportunitățile generate de cele mai noi conflicte militare, exploatarea gazelor din Marea Neagră, Contractele pentru Diferenţă etc. – despre tranziția verde europeană și implicațiile majore ale aplicării planului de a se ajunge la energie regenerabilă cu costuri spre zero.
Cum a apărut marele plan european, cine câștigă, cât s-a cheltuit cu scopul de a produce energie fără costul poluării, din ce punct planurile decidenților nu au mai coincis cu dorințele oamenilor de rând, Marian Năstase a abordat tranșant toate aceste teme.
Tranziția verde, rodul exploatării fricii
Frica de schimbarea climatică și dorința marilor minți ale Europei de a avea un avantaj competitiv în raport cu celelalte continente s-au aliniat și au dus la „faimoasa tranziție verde”, este de părere Năstase. Acesta a explicat în cadrul interviului pentru Financial Intelligence cum frica ne-a adus în pragul unei încercări despre care nu știm cum se va încheia.
„Fundamental, de zeci de mii de ani, specia umană a făcut tot posibilul ca să își gestioneze frica. Am inventat focul, pentru că ne era frică de întuneric, am inventat haine, pentru că ne era frică să nu ne îmbolnăvim. Am inventat sulițe și arcuri pentru că ne era frică să nu vină dușmanul să ne ia femeile și copiii. Ne-am ales lideri ca să mai scăpăm de o parte din frici și să îi punem să ne gestioneze fricile. De-a lungul istoriei, lupta omenirii a fost să scape de niște frici”, a spus Năstase, pentru sursa citată. Tot din frică, de data aceasta de tiranie, oamenii au inventat democrația, la care au renunțat când situația cerea adoptarea de decizii ferme.
„Am inventat foarte multe structuri, pentru a ne gestiona fricile”, a adăugat Năstase, explicând că frica s-a calmat după ’90, odată cu sfârșitul Războiului Rece, însă pentru că „frica a adus întotdeauna putere și bogăție”, a existat ideea că trebuie creată o altă frică. „Și s-a creat frica de schimbarea climatică, o frică lipsită complet de riscuri pentru politicienii care o gestionează pentru că efectele sunt viitoare”, a continuat președintele CA al ALRO. Astfel s-a creionat un tip de sistem în care, pentru a combate frica, „am început să facem lucruri, cum ar fi faimoasa tranziție verde”.
Curentul care susținea costuri spre zero cu energia s-a cuplat cu noul curent al politicienilor „avizi de putere și bogăție care lucrau la crearea fricii pe schimbări climatice”
Peste teama de schimbările climatice s-a adăugat, este de părere Năstase, un curent de opinie al unei părți din elita europeană care a căutat să-și creeze un avantaj față de restul lumii. Și cum Europa nu are mână de lucru ieftină – „pentru că ne place să trăim bine, deci vrem salarii mari”, nu are avantajul întinderii vaste teritoriale, nici resurse „prea multe” și nici capital, „marile minți s-au gândit că energia este în toate şi că, dacă am avea-o gratis, am da lovitura, ar fi un avantaj strategic masiv față de ceilalți”, a spus Năstase.
Astfel, consideră Năstase, curentul care susținea costuri spre zero cu energia s-a cuplat cu noul curent al politicienilor „avizi de putere și bogăție care lucrau la crearea fricii pe schimbări climatice” și, chiar mai mult, „ne-a plăcut și nouă ideea. Am subscris rapid la noua religie ecologică”. Planul s-a născut într-un moment de prosperitate, în care „de la Bruxelles s-a aruncat cu bani în dreapta şi în stânga”, a mai spus Năstase, însă de la conceptul frumos s-a ajuns la „implementarea dramatică”.
„De ce avem proteste în toată Europa?”
„Bineînțeles că s-a creat acest complex eco-industrial, cum i se spune mai nou, bazat pe niște interese. Evident că niște oameni câștigă bani din această chestiune și, la un moment dat, s-a accelerat așa de mult această tranziție verde, încât acum este greu de gestionat”, și-a continuat Năstase analiza.
În prezent s-a ajuns în situația în care presiunea, puterea și bogăția generate de curentul ecologist au dus la o prăpastie între decidenții politici și „realitatea popoarelor”.
„De ce vedem proteste în toată Europa? Pentru că această frică pe termen mediu și lung a intrat în conflict, a stimulat o frică pe termen scurt – există riscul să rămâi fără job, să rămâi în frig, să rămâi fără mâncare, să rămâi în întuneric. Acestea sunt frici de bază, ancestrale”, a afirmat Marian Năstase. Astfel, de la frica „iluzorie”, europenii încep să fie stăpâniți de frica zilei de mâine, crede președintele CA al ALRO, punându-i pe politicieni în fața „celor mai importante alegeri europarlamentare din istoria Europei”.
Chiar dacă lucrurile nu pare că merg spre deznodământul gândit inițial, stoparea proiectului, după ce s-au făcut investiții masive, ar fi un pericol, crede Năstase. „Poate o să pară suprinzător ceea ce voi spune, dar cel mai periculos lucru ar fi să ne oprim. În Green Deal, în tranziția verde, s-au investit până în momentul de față aproape zece trilioane de euro la nivel global. Or, să ne oprim înseamnă să aruncăm la gunoi toată valoarea asta. Ceea ce mie, ca economist, mi se pare fundamental o greșeală. Pe de altă parte, ce facem? Pentru că, dacă nu se adresează fricile imediate ale popoarelor, o să vedem o întoarcere la sisteme autoritare, populiste, excesiv de antidemocratice. Se va întâmpla implacabil”, crede Năstase.
Măsurile propuse pentru reducerea consumului de energie, „populiste, paleative, fără un impact semnificativ”
Întrebat despre măsurile privind reducerea consumului de energie propuse de către Comisia Europeană, Năstase le-a apreciat ca fiind „distractive”. „Este clar că vorbim strict de niște chestii populiste, paleative, fără un impact semnificativ. În schimb, toate aceste măsuri alimentează fricile de bază ale cetățeanului și, culmea, nu fac decât să alimenteze populismul”, a spus Năstase.
Oficialul ALRO a vorbit despre imposibilitatea de a verifica aplicarea unora dintre măsuri, impactul insuficient calculat al altora, în vreme ce o serie de alte măsuri propuse sunt ineficiente. Acesta a menționat că, de exemplu, reducerea temperaturii termostatului cu 1 un grad Celsius este imposibil de verificat; pentru oprirea sau diminuarea luminii publice pe timp de noapte nu face nimeni corelația cu creșterea infracționalității și a accidentelor; închiderea vitrinelor frigorifice pe timp de noapte ridică problema menținerii calității alimentelor etc.. Revizuirea standardelor de eficiență energetică a clădirilor a fost apreciată, în schimb, ca fiind bună și care ar putea să ducă la economii mari, „dar trebuie promovată”.
Punerea în practică a măsurilor propuse va genera însă alte costuri. „Trebuie să numim un Ambasador al Eficienței Energetice. Adică tot ce economisim plătim pe astfel de birocrați, pentru că va fi vorba de o întreagă instituție, cu salarii bine plătite. Și acești funcţionari ne vor verifica dacă am stins becul”, a explicat Năstase.
„Accelerarea politicilor tranziționiste a dus la creșteri fără precedent ale prețurilor”
Drumul pe care s-au făcut pași mari, cu costuri uriașe, nu trebuie abandonat, crede în schimb Marian Năstase, dar abordarea trebuie să se schimbe, iar decidenții europeni să regândească strategia.
„În momentul de față, nesurprinzător, nici pentru România și, din păcate, nici pentru Europa, noi punem carul înaintea boilor. Adică toată lumea zice să facem investiții în regenerabile, dar nu-și pune nimeni problema că rețelele nu susțin, nu își pune nimeni problema că nu ai capacități de echilibrare, nu-și pune nimeni problema că nu ai interconectări suficiente între țări, cel puțin în estul Europei, astfel încât să ai o piață comună a energiei, să poți să tranzacționezi liber. Practic niciuna dintre problemele acestea nu se află pe tapet”, a atras atenția Năstase.
Lipsa totală de interes față de fricile de bază ale cetățeanului european a dus la distrugerea bazei industriale europene care genera locuri de muncă și bunăstare, a subliniat Năstase.
„Accelerarea politicilor tranziționiste a dus la creșteri fără precedent ale prețurilor. Iar industria a început să se închidă. Acest lucru a dus la reducerea drastică a consumului de energie industrial, ceea ce a pus o presiune uriașă pe prețul energiei. Energia regenerabilă, deși extrem de profitabilă pentru o parte a elitei europene, nu este utilizabilă în absența unor capacități de echilibrare adecvate. Iar, astăzi, asistăm la efectul invers generat de această scădere forțată a consumului de energie industrial. Prăbușirea prețurilor energiei, canibalizarea capacităților de producție de energie regenerabilă, generarea de pierderi la nivelul producătorilor, pierderi care vor continua pentru că atât realizarea de capacități de echilibrare, cât și revenirea consumului de energie industrial ia timp, ia ani de zile”, a atras atenția Năstase.
Președintele CA al ALRO a adăugat că economiștii au anticipat „începerea
